Geologii semnalează startul unei noi ″goane după aur″, de această dată de natură energetică, ținta fiind o resursă naturală cu emisii zero de carbon neglijată până în prezent, și anume hidrogenul generat natural în subsolul planetei.
Cotațiile petrolului au scăzut puternic miercuri, țițeiul Brent coborând sub pragul de 80 de dolari/baril, pe fondul informațiilor privind amânarea reuniunii OPEC+ programată în acest weekend, din cauza unor dispute interne privind nivelurile producției.
Prețul spot al gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a sărit de pragul de 200 de lei/MWh pentru prima dată în ultimele 6 luni, în pofida faptului că România are depozitele pline. Reducerea producției interne cu 15% în urma intrării în revizie a zăcământului Petrom de la Hurezani și nou introdusa taxă de 10 euro/MWh pentru gazul rusesc transportat prin Bulgaria ar putea fi unele dintre explicațiile scumpirii gazului pe piața internă, dar și în regiune.
Prețul spot al gazelor de pe Bursa de Mărfuri (BRM) a crescut pentru a patra zi consecutiv, tensiunilor geopolitice adăugându-se și diminuarea producției interne cu aproape 15% ca urmare a intrării în revizie planificată a zăcământului de la Hurezani, operat de OMV Petrom.
O nouă informație referitoare la situația din uzinele din Dresda și Zwickau ale constructorului german VW arată că producția va fi oprită timp de două săptămâni, din cauza scăderii cererii de automobile electrice.
Volkswagen ia în calcul reducerea de personal la una dintre uzinele din Germania, ca urmare a scăderii cererii de automobile, inclusiv a celor electrice. Informația a fost publicată de presa din Germania, care citează mai multe surse, inclusiv sindicatele.
Cotațiile petrolului au înregistrat a treia creștere săptămânală consecutivă, după ce OPEC+ a anunțat noi reduceri ale producției comune, iar stocurile de petrol din SUA au scăzut, umbrind perspectivele privind oferta globală.
Petrolul crește puternic la începutul săptămânii după ce OPEC+ a anunțat în mod neașteptat reduceri ale producției de țiței, dând un nou impuls inflaționist economiei mondiale și nemulțumind Casa Albă.
Cotațiile petrolului cresc vineri, fiind pe cale să încheie săptămâna cu cel mai mare câștig procentual la nivelul perioadei din ultimele patru luni, după ce Rusia a anunțat că își va reduce producția cu 5% din martie.
Cotațiile petrolului sunt pe cale să înregistreze prima pierdere trimestrială din ultimii doi ani, în condițiile în care temerile tot mai mari legate de încetinirea economiei mondiale și întărirea dolarului au eclipsat îngrijorările legate de reducerea ofertei.
Guvernul a adoptat o nouă schemă de ajutor de stat, pentru eficientizarea energetică a companiilor din România, inclusiv prin construirea de către acestea de centrale de producție de energie regenerabilă proprii, bugetul total al schemei urmând să depășească 410 milioane euro.
Românii ar putea face în continuare dușuri individuale, reducerea cererii interne de electricitate, dar și a celei de gaze, fiind net superioară procentului de 5% invocat de președintele Comisiei Europene (CE), Ursula von Der Leyen în discursul său anual referitor la Starea Uniunii Europene. Așa cum a anunțat Profit.ro, în prima jumătate a acestui an, dublarea cotațiilor internaționale ale carburanților, triplarea prețului spot al energiei electrice și creșterea de patru ori a prețului gazelor pe piața angro, chiar dacă s-au reflectat în mai mică măsură în prețul la pompă și în facturi în urma intervențiilor guvernamentale, au condus la o distrugere a cererii interne. Iar în prima lună și jumătate a celui de-al treilea trimestru, reducerea consumului a accelerat.
Guvernul a adoptat o nouă schemă de ajutor de stat, pentru eficientizarea energetică a companiilor din România, inclusiv prin construirea de către acestea de centrale de producție de energie regenerabilă proprii, bugetul total al schemei urmând să depășească 410 milioane euro.
Guvernul pregătește o nouă schemă de ajutor de stat, pentru eficientizarea energetică a companiilor din România, inclusiv prin construirea de către acestea de centrale de producție de energie regenerabilă proprii, bugetul total al schemei urmând să depășească 410 milioane euro.
Forajele de prospectare a terenurilor pe care urmează să se construiască capacități de producție de energie electrică și de hidrogen din surse regenerabile se vor putea face fără documentații de urbanism, potrivit unui proiect de modificare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, adoptat de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.
Producătorul de aluminiu Alro Slatina, una dintre cele mai mari unități de producție industrială din România și cel mai mare consumator noncasnic de energie electrică din țară, a aprobat de principiu luna trecută ca una ditre firmele sale afiliate, Conef SA, pe care o controlează în proporție de peste 99%, să construiască o centrală de producție de energie pe bază de gaze naturale.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, le-a transmis sindicaliștilor de la Alro Slatina, într-o întâlnire desfășurată joi, că a purtat discuții pentru ca societatea, cel mai mare consumator industrial de energie electrică din România, să cumpere curent de la producători din Bulgaria și Serbia, a declarat liderul Sindicatului Liber Alro, Ioan Popa.
Patru fabrici de componente din aluminiu din România care produc pentru giganți aerospațiali multinaționali precum Airbus, Boeing sau Bombardier, cu rulaj cumulat de peste 600 milioane lei și aproape 2.200 de salariați în 2020, controlate de grupul elvețian Montana Tech Components AG, au probleme cu furnizorul de energie electrică, care le-a trimis, la jumătatea lunii trecute, notificări de reziliere a contractelor de furnizare începând cu 1 ianuarie 2022, ca urmare a refuzului lor de a accepta o majorare de 4 ori a prețului electricității livrate.
Titlurile Alro Slatina consemnau, la debutul sesiunii de tranzacționare, un recul de aproape 2,65%, după ce informațiile publicate de Profit.ro cu privire la ajustarea producției au fost confirmate de companie. În afară de majoritarii ruși, cel mai mare impact este pentru Pavăl Holding, vehiculul de investiții bursiere al fondatorilor Dedeman, care are o deținere de 23%.
Producătorul de aluminiu Alro Slatina, una dintre cele mai mari unități de producție industrială din România și cel mai mare consumator noncasnic de energie electrică din țară, parte a grupului Vimetco controlat de miliardarul rus Vitali Matchitski, a anunțat oficial că își reduce producția cu 60% din cauza scumpirilor și penuriei de pe piețele energetice, prin păstrarea a doar 2 hale de electroliză dintr-un total de 5, confirmând astfel informațiile transmise de Profit.ro în urmă cu o săptămână.
Producția zilnică de gaze autohtonă s-a redus în ultima săptămână cu o pătrime, ca urmare, probabil, a efectuării de lucrări de mentenanță la unele zăcăminte. Drept urmare, a doua zi după declanșarea procesului de reducere a producției, prețul gazului pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), a ajuns la un nivel record de 222,76 lei/MWh.
OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, controlat de grupul austriac de stat omonim, ia în calcul contractarea de servicii de foraj de sonde onshore în țară cu ajutorul unei instalații de profil complet automatizate, care să nu necesite personal uman pe platformă pentru activitățile curente, cu scopul reducerii costurilor.
România a avansat în 2020 o poziție în topul principalilor producători de gaze din Uniunea Europeană (UE), ajungând pe locul al doilea, cu o producție de 9 miliarde metri cubi, dublându-și totodată ponderea procentuală, de la 9,1% în 2019 la 16,5% din volumul total de gaze produs de statele UE anul trecut. Însă nu performanțele deosebite ale României, care de altfel nu există (în 2020 România și-a redus cu 10% producția de gaze), sunt explicația acestei situații, ci Brexit-ul și reducerea producției în restul statelor europene, în special în Olanda, actuala ocupantă a primului loc, unde producția a scăzut de la 33,7 miliarde metri cubi în 2019 la 24 miliarde metri cubi în 2020.
Cotațiile petrolului cresc, vineri, pentru a treia zi consecutiv, la maximele ultimelor aproape 14 luni, susținute de decizia Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și a aliaților săi de a nu majora, în aprilie, producția de țiței.
Comisia Europeană "invită" România să ia în considerare măsuri care să sprijine implementarea graduală a "taxării verzi"și caracterizează drept "neambițioasă" ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României la 30,7% până în 2030, se arată în evaluarea Bruxelles-ului asupra Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) elaborat de Guvern.